PeŞterile din Piscul Negru

Peşterile din galeria de prospecţiune.


  • Intrarea in galeria de prospecţiune Piscul Negru

          Peşterile de la Piscul Negru s-au descoperit în timpul lucrărilor în Galeria de prospecţiune minieră din această localitate, în anii ’80. Această galerie a fost săpată la baza muntelui de pe versantul drept al Văii Capra unde se intersectează cu valea pârâul Izvorul Sec.
    La suprafaţă, urcând din dreptul intrării în galerie (1195m) de-a lungul Văii Izvorului Sec, mergând practic pe deasupra galeriei, vom descoperii câteva ponoare între 1220m şi 1320m. Continuând urcarea, la cca. 1510m vom întâlnii o zonă ce se întinde spre sud cu formaţiuni calcaroase specifice, precum lapiezurile şi dolinele. Aceste elemente sugerează posibilitatea ca apele ce le vom întâlnii în subteran, adevărate pâraie, să provină din infiltrarea apei de suprafaţă prin straturile calcaroase.

  • Harta Pesteri

         Peşterile sunt accesibile din interiorul galeriei de prospecţiune, acum dezafectată, situată în imediata apropiere a pensiunilor din staţiunea cu acelaşi nume. Galeria este parţial inundată de un pârâu care curge în interior. Peşterile sunt dezvoltate într-un bloc de roci dolomitice, calcare cristaline şi roci impermiabile şi se intersectează în mai multe puncte cu galeria de prospecţiune.
    În timpul vizitelor, este obligatoriu să fim însoţiţi de un ghid de specialitate şi să avem echipament şi instruire speologică adecvată. Galeria este declarată ca fiind “arie naturală protejată” şi este în curs de cercetare, în consecinţă, pentru explorarea ei este necesar acordul administratorului ce o are în custodie.

  • Pestera 1 din Piscul Negru

    Peştera 1

         Peştera 1 se găseşte la aproximativ 310m de la intrarea în galerie, pe o ramificaţie spre dreapta. Declarată ca fiind cea mai lungă din munţii Făgăraş, cu o lungime cartată iniţial la 447m, peştera a ajuns astăzi la o desfăşurare cunoscută de 791m, o denivelare de cca. 43m şi o extensie laterală de 182m. Este străbătută de două cursuri de apă, pe cele două ramuri ale peşterii, care se unesc mai jos. Pe ramura vestică, care are şi debitul cel mai mare, s-au creat câteva cascade spectaculoase, una dintre ele atingând aproximativ 8m înălţime. Cursul de apă din galeria estică are un debit mai mic şi dispare brusc la un moment dat.

  • Pestera 2 din Piscul Negru

    Peştera 2

         Peştera 2 se află în apropierea primei, pe o galerie lateral stânga, la 348m de la intrare. Datorită poziţionării intrării, respetiv la baza galeriei de prospecţiune, aceasta a fost folosită de mineri pentru deversarea apei care venea din amonte. Ea are o dezvoltare de cca. 150m şi o denivelare de 22m.

  • Pestera 3 din Piscul Negru

    Peştera 3

         Peştera 3 se află la 165m de la intrarea în galerie şi a necesitat, la început, eforturi considerabile pentru derocare, dezvoltându-se pe ambele părţi ale galeriei, dar în special spre Sud. Are 115m dezvoltare şi cca. 7m denivelare, cu o extensie de aproximativ 47m. Este în mare parte joasă, strâmtă, cu acces anevoios. Speologii consideră că ea s-a format prin curgere sub presiune şi remodelată apoi prin curgere liberă.

  • Pestera 4 din Piscul Negru

    Peştera 4

         Peştera 4 a fost descoperită pe o laterală, spre dreapta, între peşterile 3 şi 1 ale galeriei principale şi se dezvoltă paralel cu aceastea. Are două accese prin două galerii mici şi asemeni celei dinainte, are în general spaţii incomode, greu de parcurs. Cavitatea are o dezvoltare de 348m şi aproximativ 34m denivelare. Pe toată întinderea, se constată existenţa unor cantităţi mari de sedimente.

  • Pestera 5 din Piscul Negru

    Peştera 5

         Peştera 5 se află pe prima latură spre stânga, după Peştera 3, spre Peştera 1. Pentru a fi accesibilă, a fost nevoie de decolmatări şi derocări succesive pe o galerie ascendentă, ajungându-se astfel la cartarea unei dezvoltări de cca. 17m şi a unei denivelări de aproximativ 14m.

     Peşterile din galeria de prospecţiune “Piscul Negru” sunt în curs de cercetare şi cartare şi necesită măsuri majore de consolidare şi întreţinere ale tronsoanelor de galerii ce conduc spre ele. Debitele importante de apă ce le parcurg, dar şi galeriile cu lungimi apreciabile, fac din aceste peşteri obiective turistice de interes pentru turismul de explorare şi aventură, dar şi o grea încercare pentru temerari.